50 de judecatori timisoreni isi cauta dreptatea la C.E.D.O.
Timpolis 10.02.2008
8.000 de euro, daune morale, solicita fiecare judecator
Toti cei aproape 50 de judecatori care au lucrat in perioada 2001 - 2002 la Judecatoria Timisoara au ajuns sa-si caute dreptatea la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Acestia se considera discriminati de o sentinta judecatoreasca emisa chiar de catre colegii lor de la Curtea de Apel Timisoara. Oamenii in roba de la Judecatoria Timisoara au facut plangere la C.E.D.O., sustinand ca le-a fost taiat sporul de concediu pentru anii 2001 - 2002 printr-o hotarare definitiva si irevocabila, care se bate cap in cap cu legea.
Plangere la C.E.D.O. pentru discriminare
Pana si judecatorii timisoreni au ajuns sa apeleze la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, dupa ce nu au reusit sa-si gaseasca dreptatea in instantele romanesti. Totul a pornit de la un proces intentat in 2005 Ministerului Justitiei. Atunci judecatorii timisoreni au solicitat instantei acordarea sporului de concediu pentru anii 2001 - 2004. Asta deoarece ministerul nu a acordat indemnizatia, desi legea stipuleaza ca judecatorii beneficiaza de acest drept. In mai 2005 Tribunalul Arad le-a dat castig de cauza judecatorilor timisoreni, obligand printr-o sentinta executorie Ministerul Justitiei sa le acorde indemnizatiile de concediu pentru anii 2001 - 2004. Ministerul a formulat un recurs, care s-a judecat la instanta superioara, adica la Curtea de Apel Timisoara. Aceasta instanta a hotarat, prin sentinta definitiva si irevocabila emisa in noiembrie 2006, sa acorde judecatorilor sporul de concediu doar pentru anii 2003 - 2004. Judecatorii se considera insa discriminati de aceasta sentinta, deoarece toti colegii lor din alte instante au primit si sporurile pentru anii 2001-2002. "In timp ce la Curtea de Apel Timisoara se judeca cauza noastra, intr-un proces similar la Inalta Curte de Casatie si Justitie alti judecatori au castigat sporurile pe 2001 - 2002. Legea obliga Curtea de Apel Timisoara sa tina cont de decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie si sa nu emita o hotarare contradictorie in ceea ce priveste sporurile noastre", spune Ramona Iotcovici, purtatorul de cuvant al Judecatoriei Timisoara. Astfel s-a ajuns ca toti judecatorii din Romania sa castige in instanta acordarea sporurilor de concediu pentru 2001 - 2002, in afara de cei de la Judecatoria Timisoara. "Ceilalti colegi din tara si-au incasat banii de atat de mult timp incat nici nu mai tin minte pe ce i-au cheltuit. Noi ne-am considerat discriminati de sentinta Curtii de Apel Timisoara si consideram ca acesta ne-a privat de acordarea unui drept stipulat de lege", mai spune judecatorul Ramona Iotcovici.
In mai 2007 oamenii in roba de la Judecatoria Timisoara au facut un pas istoric pentru justitia romaneasca – cu totii au depus o plangere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, solicitand instantei europene sa constate ca sentinta Curtii de Apel Timisoara este discriminatorie. In plus, fiecare dintre cei 50 de magistrati a solicitat C.E.D.O. acordarea a 8.000 de euro cu titlul de daune morale, bani care ar urma sa fie achitati de statul roman. "Am primit raspuns. Plangerea noastra a fost inregistrata la C.E.D.O., iar in decembrie 2007 ni s-au solicitat mai multe documente de la dosar, care au fost trimise la Strasbourg. Asteptam un verdict", mai spune Ramona Iotcovici.
Judecatorii au castigat procesele degeaba
Aceasta nu este singura problema cu Justitia pe care o au judecatorii timisoreni. In septembrie 2007 toti oamenii in roba de la Judecatoria Timisoara au mai castigat doua procese cu Ministerul Justitiei. In ambele litigii, magistratii timisoreni au obtinut sentinte favorabile. Primul proces viza acordarea sporului de vechime pentru anii 2004 - 2006, iar cel de-al doilea proces viza acordarea unui spor de anticoruptie echivalent cu 30 - 40% din salariul de baza. In ambele litigii exista sentinte definitive si executorii. Cu toate acestea, nici unul dintre judecatorii care au castigat procesele nu a vazut un ban pana in prezent, desi au trecut aproape cinci luni de la emiterea sentintelor.
Ramona Iotcovici se arata contrariata si deranjata nu doar de situatia in sine, ci si de modul in care sunt tratati judecatorii care si-au obtinut dreptatea in instanta: "La rectificarea bugetara de anul trecut au existat doua hotarari de guvern prin care s-au alocat bani pentru plata acestor drepturi castigate de noi in instanta. Am sunat in repetate randuri atat la Ministerul Justitiei, cat si la Ministerul Finantelor, insa nu am reusit sa aflam unde sunt acesti bani si nici cand ii vom primi. Este frustrant, deoarece am dat de functionari la ambele ministere care nici nu vreau sa spun cum s-au purtat cu noi cand am intrebat de acesti bani".
Judecatorii de la Tribunal, in procese cu Ministerul Justitiei
Presedintele Tribunalului Timis, Lucian Iusan, e unul dintre cei 50 de judecatori care au depus plangere la C.E.D.O. Asta deoarece in perioada pentru care nu s-au acordat sporuri (2001 - 2002) era presedinte al Judecatoriei Timisoara. "Aceasta situatie a fost provocata de instabilitatea legislativa. Nu este vina Ministerului Justitiei", apreciaza, insa, Lucian Iusan.
Magistratii Tribunalului Timis sunt, la randul lor, caliti in lupta cu Ministerul Justitiei, purtata in instante. Toti judecatorii de la Tribunalul Timis s-au judecat si au castigat un alt proces cu ministerul din care fac parte, institutie care a fost obligata printr-o sentinta a Tribunalului Arad sa le acorde un spor pentru anticoruptie, de care judecatorii au fost privati timp de aproape trei ani.
Judecatorii Tribunalului Timis se bat cu Ministerul Justitiei si pentru sporul de vechime, neacordat ani in sir. Jumatate dintre ei au castigat deja procesul pentru sporul de vechime. Ceilalti, printre care si presedintele Tribunalului Timis, au si acum procese pe rol si spera la o sentinta favorabila.
La toate aceste litigii s-a ajuns deoarece ani in sir atat Ministerul Justitiei, cat si Ministerul Internelor si Reformei Administrative au suspendat unele drepturi salariale ale angajatilor. La inceputul fiecarui an, motivand insuficienta fondurilor de la buget, functionari de rang inalt din ministere sau din Guvern, anulau printr-o simpla semnatura... prevederile legii. Si, astfel, ani la rand, sporurile salariale nu au fost acordate angajatilor de la stat. Dupa 2004, multi dintre cei inselati au prins curaj si au realizat ca au posibilitatea sa-si castige dreptatea in instante. Primii care au deschis "cutia Pandorei" au fost politistii, urmati de judecatori si de profesori.
S-au triplat procesele in dreptul muncii
Functionarii publici au invatat sa nu mai taca atunci cand le sunt incalcate drepturile
Daca in urma cu cinci – sase ani magistratii, politistii si diferiti functionari publici nu indrazneau sa se judece cu institutia de stat din care faceau parte, chiar si atunci cand li se calcau drepturile in picioare, situatia s-a schimbat radical in ultimii doi-trei ani.
La Tribunalul Timis conflictele de dreptul muncii aproape ca s-au triplat anul trecut, comparativ cu 2006. Lucian Iusan, presedintele Tribunalului Timis, confirma ca timisenii au inceput sa lupte fara retineri pentru drepturile lor salariale : "S-a inregistrat o crestere de 250% a proceselor civile de dreptul muncii. Este vorba despre functionari din Consilul Judetean, consilii locale, primarii, politisti sau vamesi care lupta pentru drepturile salariale. Avem, de exemplu, 1.200 de persoane care au deschis recent o actiune impotriva Petrom, pentru revendicarea primelor de Paste si Craciun pentru perioada 2004 - 2007".
Un alt magistrat de la Tribunalul Timis, care a dorit, insa, sa ramana in anonimat, afirma ca, in urma cu cativa ani, daca se incalcau drepturile unui judecator, presedintele instantei actiona ca un element de presiune dupa ce primea ordine de sus. "Era unealta celor de la Bucuresti. Facea presiuni asupra judecatorului ca acesta sa isi tina gura si sa nu faca probleme : sa nu dea pe nimeni in judecata, sa nu isi ceara drepturile, sa nu ii deranjeze pe cei de la Bucuresti, sa nu apara in presa. Aceste situatii au devenit o raritate. Presedintii de instante nu mai indraznesc sa aiba un asemenea comportament, pentru ca majoritatea sunt tineri si chiar unii dintre ei erau victimele acelor presedinti de instante. La fel se intampla si cu magistratii si prim-procurorii. Ori cu politistii care erau constransi de superiori sa nu protesteze la masuri sau ordine abuzive". Tabloul descris de acest magistrat este confirmat si de o serie de politisti, si de unii magistrati.
Trist este insa ca atunci cand functionarii publici castiga procesele impotriva institutiilor publice si obtin despagubiri, banii sunt intotdeauna achitati din bugetul institutiei (adica, din buzunarul contribuabilului) si nu de catre sefii care iau hotarari care se dovedesc contrare legii.
